Vietile sfintilor pe Octombrie

Vietile sfintilor pe luna Octombrie \n \n De binecuvantarea Maicii Domnului se bucura si luna lui Octombrie. Chiar in ziua cea dintai praznuim Acoperamantul Maicii Domnului. Mult ocrotitor s-a aratat a fi acest acoperamant cand, la o vreme de grea cumpana, multimea crestinilor, priveghind in Biserica Vlahernei (Biserica Vlahilor din Constantinopol), sfintii Andrei si Epifanie au vazut pe Sfanta si Preacurata Maica acoperind cu cinstitul sau Omofor multimea credinciosilor, semn al ocrotirii si izbavirii in fata atacului paganilor asupra marii cetati. De aceasta ocrotire ne rugam si noi Maicii Domnului sa ne faca vrednici. Dar amintindu-ne ca, din primele zile ale lunii acesteia, pomenim pe sfintii mucenici Ciprian si Iustina, pe Sfantul Dionisie Areopagitul - convertitul Sfantului Apostol Pavel la Atena pe Sfantul Apostol si diacon Filip, pe Sfantul Apostol si evanghelist Luca si altii, gandul nostru se opreste, mai ales, la evlavia poporului roman pentru cinstirea Sfintilor. Cu adevarat se cuvine a spune ca drept a grait Strabo, invatatul geograf din vechime, despre stramosii nostri: Este un lucru de care nimeni nu se poate indoi si care rasare din toata istoria getilor si dacilor: ravna lor religioasa a fost de cand lumea caracterul precumpanitor al firii lor. Aceasta ravna a inaintasilor nostri de-a lungul timpului s-a dovedit in luna lui Octombrie, mai ales, prin aducerea de sfinte moaste pe pamantul romanesc, cum sunt moastele Sfintei Parascheva de la Iasi si ale Cuviosului Dimitrie cel nou din Catedrala Patriarhiei Romane din Bucuresti. Prin cata nevointa s-a savarsit dobandirea acestor sfinte moaste trebuie sa cunoastem dupa cuviinta. Precum se stie, in urma unor vedenii si semne minunate, trupul sfintit al Cuvioasei a fost descoperit intr-un mormant de pe tarmul marii, in apropiere de satul Epivat, si s-a asezat cu cinste in biserica Sfintilor Apostoli de acolo. Dar sfintii calatoresc, chiar si cu trupul lor, si dupa trecerea din aceasta viata. Astfel, dupa vreo 200 de ani, trupul sfintei, care n-a cunoscut putrezirea, a fost stramutat de la Epivat la Tarnovo, capitala imperiului romano-bulgar; de acolo la Belgrad, si de la Belgrad la Constantinopol. Iar dreptcredinciosul domnitor Vasile Lupu, ctitorind frumoasa biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi, a depus multa staruinta la Patriarhia din Constantinopol sa doban-deasca acest odor duhovnicesc pentru cinstita sa ctitorie. Stiut sa ne fie, insa, ca domnitorul moldovean a ajutat atunci mult Patriarhia din Constantinopol, platind din daniile credinciosilor romani toata datoria Scaunului ecumenic fata de imperiul otoman. - [din Introducere]