Scurta apologie a indragostirii

Am inceput scoala cu clase separate, in scoli separate. De abia in clasa a IV-a ne-a ajuns din urma sistemul (sovietic?) de clase mixte. Mixajul s-a realizat destul de aproximativ, in principal pe criteriul repartizarii unor strazi la o scoala sau la alta. Asa s-a facut ca au aparut in clasa noastra primele fete, o minoritate ciudata. Ne uitam la ele ca la niste vietati exotice, cu curiozitate, dar si cu oarecare temere. Le-am receptat drept corpuri straine, menite sa strice armonia clasei noastre de baieti. Ni se pareau si cam proaste, deoarece nu erau bune pentru jocurile noastre de predilectie, precum fotbalul si altele asemenea. Unele erau mai frumoase, altele mai putin. Criteriile de apreciere sunt sadite ontologic in noi. Si, bineinteles, totdeauna, intr-un astfel de colectiv este si una care poate fi considerata cea mai frumoasa si la atentia careia ravnesc, cu voie sau fara voie, majoritatea baietilor. Pe preafrumoasa care aparuse in clasa noastra o chema Mihaela, era oachesa, cu trasaturi de creola bine legata si bine proportionata. \n \n Editie coordonata de Anca Sarbulescu. \n \n Colectiv de autori: Doina Alexandru, Marie-Jeanne Jutea Badescu, Ion Grigorescu, Dan C. Mihailescu, Costion Nicolescu, Claudius Benone Pepine, Anca Sarbulescu, Mihai Sarbulescu, Daniel Suceava, Vera Verhovskaia, Interlocutor (fictiv). \n